Marea Britanie a avut o mare criză?

Marea Depresiune este adesea menționată ca fiind catalizatorul ascensiunii fascismului în anii 1930, fascismul ducând în cele din urmă la cel de-al Doilea Război Mondial. În Marea Britanie, în ciuda devastării economice resimțite în întreaga lume, Marea Britanie a reușit să evite declanșarea Marii Depresiuni. În ciuda eforturilor țării de a rămâne în afara ei, problemele economice ar ajunge în cele din urmă cu țara. Astăzi, istoricii sunt de acord că Marea Britanie nu a trecut printr-o mare depresiune, ci că a trecut printr-o perioadă de dificultăți economice semnificative, similară cu Marea Depresiune de la începutul anilor 1930.

La sfârșitul Primului Război Mondial, Marea Britanie se afla într-o tulburare economică profundă. Cu cantități mari din datoria națională contractată în timpul războiului și baza sa industrială distrusă, țara nu a putut să iasă din criza economică de după război. Acest lucru s-a înrăutățit la sfârșitul anilor 1920 când, din cauza reducerilor bugetare, guvernul a fost nevoit să reducă atât taxele de import, cât și impozitele pe venit. Acest lucru a făcut ca multe dintre industriile țării să fie necompetitive cu piețele externe și a dus la un șomaj masiv.

De-a lungul anilor 1930, datoria în creștere a țării, creșterea șomajului și prețurile deflaționiste au însemnat că națiunea se afla într-o situație dificilă, iar guvernul era disperat să găsească o soluție. După doi ani de analiză, Marea Britanie a adoptat din nou etalonul aur în 1925, care urmărea controlul inflației. Acest lucru a avut drept consecință neintenționată afectarea ocupării forței de muncă, deoarece deflația a dus rapid la reduceri de salarii.

La începutul anilor 1930, gestionarea proastă economică și tulburările economice internaționale au făcut ca prețurile materialelor precum alimentele și cărbunele să sufere. În Marea Britanie, ratele șomajului au crescut drastic, pe măsură ce salariile au continuat să fie reduse, iar oamenii nu au reușit să facă față. Până în 1932, șomajul ajunsese la 3 milioane și alte milioane de oameni se luptau să se descurce cu veniturile în scădere.

Pentru a respinge problemele financiare în creștere, guvernul britanic a adoptat Legea privind puterile de urgență, care a înființat Ministerul Muncii și a stabilit un sistem de beneficii sociale. Acest lucru a permis unora dintre cei mai grav afectați asistența guvernamentală de care aveau nevoie. Deși acest lucru a permis britanicilor să reziste situației economice în scădere, a avut și un mare cost pentru contribuabilii țării, ceea ce a exacerbat și mai mult situația financiară deja proastă.

Până la sfârșitul deceniului, situația economică nu s-a îmbunătățit, șomajul rămânând ridicat și salariile în continuă scădere. Acesta a fost un contrast puternic cu ceea ce guvernul britanic sperase să realizeze cu planurile lor economice. Într-un efort de a ușura povara contribuabililor, guvernul a început să se împrumute masiv de la SUA pentru a-și finanța bugetul. Acest lucru a dus la o datorie națională de 1,3 milioane de lire sterline.

Când al Doilea Război Mondial s-a încheiat în sfârșit, în 1945, economia britanică era încă într-o stare fragilă. În ciuda încercărilor guvernului de a ajuta economia, țara încă se zguduia de o serie de pași greșiți financiari. Ar fi nevoie de ani de reformă economică, taxe majorate și ajutor extern al SUA înainte ca Regatul Unit să se redreseze. Până în 1951, guvernul reușise în sfârșit să reducă șomajul la puțin sub 1 milion de oameni, iar perspectivele economice începuseră în sfârșit să se îmbunătățească.

Efecte asupra populației

Marea Depresiune și efortul guvernului de a preveni stăpânirea acesteia în Marea Britanie au avut un efect dramatic asupra populației țării. Șomajul în masă a dus la un exod de muncitori din orașe și orașe către mediul rural și peste mări. Unii dintre acești oameni au găsit în cele din urmă locuri de muncă și au rămas în afara Regatului Unit, dar majoritatea s-au întors fără venituri sau perspective de angajare.

Guvernul a introdus, de asemenea, un sistem în care se acordau beneficii familiilor sau persoanelor care îndeplineau criteriile, precum și asigurarea gratuită de asistență medicală și educație pentru copiii din aceleași gospodării. Efectele acestui fapt se resimt și astăzi, deoarece plasa de siguranță socială introdusă în această perioadă încă există și este încă utilizată pe scară largă.

Guvernul a implementat și politici menite să stimuleze economia, cum ar fi o serie de cote de import pentru unele mărfuri. Această politică a avut un succes parțial, deși a creat un deficit comercial care a durat ani de zile să se umple. În plus, politica a avut un impact devastator asupra consumatorului, prețurile pentru multe bunuri de bază crescând dramatic.

Redresarea economică

Redresarea economiei britanice a fost treptată, dar, în cele din urmă, a avut succes. Cheltuielile guvernamentale, reformele și ajutorul extern, toate au contribuit la îmbunătățirea situației economice a țării în următoarele decenii. Odată cu stabilizarea economiei, populația britanică s-a putut bucura de o nouă prosperitate în anii de după război datorită politicilor economice ale guvernului.

Una dintre cele mai semnificative schimbări care au avut loc ca urmare a planului de redresare al guvernului a fost creșterea numărului de afaceri private din țară. Între 1951 și 1973, numărul de afaceri a crescut de la puțin peste 160.000 la aproape 500.000. Această creștere masivă a întreprinderilor private a avut un efect transformator asupra economiei, oferind locuri de muncă și infrastructură care lipseau înainte de redresare.

Pe lângă aceasta, guvernul a început să investească și în infrastructură și servicii publice, precum Serviciul Național de Sănătate. Acest lucru a fost benefic și pentru țară în ceea ce privește creșterea economică, deoarece aceasta a sporit disponibilitatea forței de muncă și a scăzut costul mărfurilor. Acest lucru, combinat cu o creștere a cheltuielilor de consum, a însemnat că țara a putut să iasă din criză economică.

Influența globală a Marii Britanii

Redresarea economică pe care a experimentat-o ​​Regatul Unit în urma Marii Depresiuni a permis Marii Britanii să-și extindă prezența globală în anii postbelici. Această nouă încredere și putere economică au permis națiunii să redevină un jucător de frunte pe scena mondială și au contribuit la întărirea legăturilor sale diplomatice internaționale.

Regatul Unit a putut beneficia, de asemenea, de acordurile comerciale în creștere și de investițiile făcute în țările din Commonwealth, ceea ce i-a permis țării să continue să-și dezvolte bogăția și influența. Până la momentul în care țara a aderat la Uniunea Europeană în 1973, a devenit un jucător important în politica și economia mondială.

Recesiunea economică din 2008

În secolul 21, Marea Britanie nu a fost imună la efectele dificultăților economice. În 2008, țara a fost în strânsoarea unei recesiuni în plină desfășurare, cu șomajul în creștere și cheltuielile de consum scăzând. Guvernul a încercat să atenueze efectele cu cheltuieli de stimulare și reduceri de taxe, dar acestea au putut face doar atât de mult. Drept urmare, Marea Britanie a simțit repercusiunile economice ale Marii Recesiuni până în ultimul deceniu.

Deși este posibil să fi semănat cu starea economiei britanice în timpul Marii Depresiuni, Marea Britanie nu a văzut încă un nivel similar de devastare economică. Regatul Unit a reușit să supraviețuiască recesiunii din 2008 fără a intra într-o spirală deflaționistă și, ca urmare, economia britanică a revenit la nivelurile de dinainte de recesiune și de atunci a crescut constant.

Strategia economică a Marii Britanii

Contrastul dintre răspunsul Regatului Unit la Marea Depresiune și răspunsul la recesiunea din 2008 arată succesul pe care l-a avut țara în dezvoltarea unei strategii economice pe termen lung. Începând cu Marea Depresiune, guvernul britanic a adoptat o abordare proactivă a managementului economic, implementând politici care au contribuit la asigurarea unei creșteri economice consecvente și a stabilității.

Această abordare proactivă a văzut deficitul bugetar al Regatului Unit să scadă de la 7,3% în 2010 la 2,3% în 2019, șomajul a scăzut de la 7,8% la 3,9% în aceeași perioadă, iar salariile au crescut semnificativ. Acest lucru demonstrează eficacitatea planului economic pe termen lung al țării și succesul pe care l-a experimentat în a face față șocurilor financiare în epoca modernă.

Impactul Brexit asupra economiei

Efectele Brexit-ului, desigur, nu pot fi trecute cu vederea atunci când discutăm despre economia actuală a Marii Britanii. Decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană în 2016 a avut ramificații asupra economiei țării și încă nu este clar care vor fi efectele pe termen lung ale acestei decizii. În cea mai mare parte, economia britanică a continuat să crească, în ciuda incertitudinilor care au apărut de la referendum.

Cu toate acestea, decizia Regatului Unit de a părăsi UE a provocat perturbări în anumite domenii, inclusiv tarife, taxe vamale și imigrație. Deși efectele pe termen lung ale Brexit-ului asupra economiei nu sunt încă văzute pe deplin, este clar că această perioadă de insecuritate economică nu este la fel de extremă ca cea a Marii Depresiuni.

Impactul modern al Marii Depresiuni asupra Marii Britanii

Astăzi, efectele Marii Depresiuni pot fi văzute încă în Marea Britanie. Ca rezultat direct al politicilor economice implementate în anii 30, țara a evoluat într-un stat modern, cu un sistem de asistență socială, o forță de muncă diversă și un nivel ridicat de prosperitate economică. Ca urmare a acestui fapt, populația generală din Regatul Unit este acum mult mai sigură din punct de vedere economic decât a fost în decenii.

Cu toate acestea, este important să ne amintim că, dacă nu ar fi răspunsul guvernului la Depresie, Marea Britanie ar fi probabil într-un loc mult diferit astăzi. Deși este adevărat că țara a reușit să evite adâncimea unei crize economice în toată regula, efectele Depresiunii rămân evidente.

Margaret Hanson

Margaret R. Hanson este jurnalist și scriitor din Regatul Unit. Ea scrie despre Marea Britanie de peste un deceniu, acoperind subiecte precum politica, afacerile actuale și cultura. Margaret se angajează să producă lucrări captivante, informative și care provoacă gânduri.

Lasă un comentariu