Forța de muncă a Marii Britanii
Primii pași de pregătire pentru Primul Război Mondial au schimbat drastic Marea Britanie prin crearea unei națiuni de bărbați și femei în uniformă. Deși Marea Britanie nu a fost prima națiune care a introdus recrutarea, au recunoscut necesitatea unui aflux de forță de muncă pentru a depăși formidabila armată germană. În 1916, a fost adoptată o Lege privind serviciul național, în care aproape 5 milioane de bărbați erau înrolați în armată.
Pentru a se pregăti pentru război, armata trebuia sprijinită și aprovizionată. Acest lucru s-a realizat prin introducerea recrutării pentru serviciul militar, înființarea Departamentelor Serviciului Național și recrutarea femeilor pentru munca cu muniție. Pentru a simplifica procesele de instruire, a fost implementată și o nouă programă de Instruire pentru Infanterie.
Vechea idee a unui domn de la țară care se oferă voluntar pentru Regele și Țara lui a fost înlocuită de un sistem mai strict de conscripție care a recunoscut ineficiența în recrutarea soldaților voluntari. Înrolarea obligatorie a însemnat că Marea Britanie avea un număr mai mare de potențiali soldați din care să aleagă, rezultând o armată care era aptă și capabilă să lupte.
Deși recrutarea a fost eficientă în creșterea numărului în armată, ea a demonstrat, de asemenea, diferența dintre civili și oamenii pregătiți militar.
Strategia militară
Al doilea pas în pregătirea pentru război a fost dezvoltarea unei strategii militare. Acest lucru s-a realizat prin reorganizarea infrastructurii armatei atât în structură, cât și în operațiunile de comandă. Diverse comitete, cum ar fi comitetul Biroului de Război și Comitetul de Apărare Imperială, au ajutat la determinarea strategiilor de utilizat pentru a învinge inamicul.
Una dintre cele mai importante contribuții ale armatei britanice a fost implementarea „Frontului de Vest”. Acest plan defensiv a constat în lupta cu un lung război de uzură de-a lungul liniilor de tranșee dintre Franța și Belgia. Acest plan a asigurat siguranța Marii Britanii și a permis concentrarea asupra luptei cu forțele germane pe două fronturi cheie.
Strategia stabilită de Aliați a reușit să rețină și să spargă linia germană folosind baraje de artilerie, mitraliere și rachete. Noile tehnologii disponibile forțelor britanice, precum tancurile, au oferit avantajul necesar pentru a depăși apărarea germană. Această strategie a permis în cele din urmă forțelor aliate să reușească împotriva apărării germane.
Combinația acestor strategii a permis Marii Britanii să aibă succes în înfrângerea forțelor germane până în 1918.
Pregătirea financiară
Al treilea pas în pregătirea pentru război a fost asigurarea stabilității și securității financiare. Înainte de Primul Război Mondial, Marea Britanie avea doar o rezervă limitată de fonduri împrumutate, care trebuiau folosite pentru a finanța cheltuielile militare și un aflux de forță de muncă. Deși s-au făcut eforturi pentru a reduce cheltuielile, cum ar fi introducerea taxelor de război și creșterea bugetelor alocate armatei, acest lucru nu a făcut decât să crească și mai mult cheltuielile, lăsând guvernului puține opțiuni financiare în afara împrumuturilor.
Pentru a strânge bani pentru finanțarea războiului, guvernul britanic a emis o serie de împrumuturi de război, fiecare dintre acestea a contribuit la creșterea economiei britanice și a permis finanțarea efectivă a războiului. Împrumuturile de război au permis guvernului să colecteze fonduri de la cetățenii săi în schimbul plăților de dobânzi.
Pe lângă împrumuturile de război, Marea Britanie a trebuit să strângă și fonduri de la aliații săi. Acest lucru a fost realizat prin semnarea Tratatului de la Londra în 1915, ceea ce a însemnat că Marea Britanie se putea împrumuta de la Statele Unite și alte țări. Acest nou aflux de fonduri împrumutate a permis Marii Britanii să finanțeze eficient războiul și să asigure un rezultat de succes.
Moralul public
Al patrulea pas în pregătirea pentru Primul Război Mondial a fost să ne asigurăm că moralul public a fost menținut ridicat. Acest lucru a fost realizat prin realizarea a numeroase schimbări în peisajul public, cum ar fi introducerea cenzurii, propagandei și raționalizării.
În efortul de a controla informațiile care circulă în domeniul public, în 1914 a fost adoptată Legea privind apărarea tărâmului, care a condus la introducerea cenzurii ziarelor, interzicerea anumitor cărți și interzicerea anumitor activități care puteau fi considerate a fi de o fire sedițioasă. Acest lucru a fost pentru a se asigura că publicul larg nu a fost expus la știri care ar putea provoca suferință și, în cele din urmă, să scadă moralul.
Propaganda a fost, de asemenea, folosită ca instrument de creștere a moralului. Propaganda a fost folosită pentru a prezenta războiul ca pe o aventură eroică, în care soldații britanici au fost glorificați pentru acțiunile lor pentru a încuraja recrutarea în armată și, în cele din urmă, pentru a oferi Marii Britanii forța de muncă de care avea nevoie pentru a reuși.
În cele din urmă, pentru a se asigura că publicul dispune de resurse adecvate, a fost introdusă raționalizarea. Acest lucru a fost făcut pe o varietate de articole diferite, cum ar fi alimente, haine și chiar săpun. Deși acest lucru i-a rănit pe civili, în cele din urmă a fost făcut pentru a se asigura că există suficiente resurse pentru forțele armate.
Fiind cel de-al cincilea pas în pregătirea pentru Primul Război Mondial, s-au făcut schimbări mari la capacitățile industriale și navale ale forțelor britanice. Pentru protecția navală, forțele britanice trebuiau să fie capabile să depășească și să depășească inamicii germani. Pentru a face acest lucru, Marea Britanie a folosit Dreadnoughts, nave de luptă puternic blindate care erau capabile de viteze mari și bătălii puternice. Aceste nave au fost o componentă vitală în capacitatea Marii Britanii de a-și asigura poziția pe mare.
În ceea ce privește dezvoltarea industrială, Marea Britanie a folosit, de asemenea, o varietate de metode diferite pentru a-și crește nivelurile de producție. Aceasta a inclus introducerea unui sistem special de impozitare pentru sprijinirea efortului de război, navlosirea navelor comerciale și adaptarea fabricilor pentru producția de arme și muniție. Acest lucru a dus la creșteri mari ale producției și la capacitatea de a furniza forțelor britanice instrumentele necesare pentru a duce un război de succes.
Aceste facțiuni industriale și navale nu numai că au ajutat forțele britanice în luptă, dar au permis țării să-și mențină stabilitatea financiară, deoarece aceste industrii au contribuit la veniturile generate din exporturi.
Informații militare
Al șaselea pas în pregătirea pentru Primul Război Mondial a fost consolidarea informațiilor militare. Acest lucru a fost realizat sub forma Biroului Comun de Informații, care a fost creat în 1914 cu scopul de a aduna informații despre intențiile și planurile inamicilor din zona din jurul Frontului de Vest.
Biroul a fost destinat să fie neutru și imparțial în observațiile și rapoartele sale și a fost utilizat pe scară largă în timpul Primului Război Mondial. Acesta a permis ca informațiile colectate să fie evaluate și utilizate pentru a lua decizii informate cu privire la viitorul operațiunilor militare. Aceasta, la rândul său, a permis forțelor britanice să facă predicții mai precise privind angajamentele viitoare și să planifice mai bine strategiile care ar putea duce la un rezultat de succes.
Informațiile militare au fost, de asemenea, folosite pentru a construi o imagine completă a planurilor și acțiunilor inamicului, permițând forțelor britanice să anticipeze mișcările inamicului.
Avioane
Al șaptelea pas în pregătirea pentru Primul Război Mondial a fost îmbunătățirea calității și a gamei de aeronave disponibile forțelor britanice. Utilizarea aeronavelor în luptă a crescut semnificativ în timpul Primului Război Mondial și s-a bazat foarte mult pe ele pentru misiunile de recunoaștere și pentru a oferi sprijin trupelor terestre.
Introducerea luptătorilor și bombardierelor a condus la o modalitate mai eficientă de angajare și înfrângere a inamicului. În plus, aceste avioane au permis forțelor britanice să traverseze distanțe mari într-o perioadă mai scurtă de timp, ducând la desfășurarea efectivă a trupelor și proviziilor. Acest lucru a crescut semnificativ eficiența și mobilitatea forțelor britanice.
Utilizarea aeronavelor în Primul Război Mondial a oferit forțelor britanice un avantaj tactic care le-a permis nu numai să fie flexibili în strategiile lor, ci și să adopte o abordare mai agilă în luptă. Acest lucru a permis în cele din urmă forțelor britanice să reușească să învingă inamicul și să câștige războiul.
Tehnologie
Al optulea și ultimul pas de pregătire pentru Primul Război Mondial a fost utilizarea tehnologiei la maximul său potențial. Era imperativ ca forțele britanice să folosească cea mai recentă tehnologie disponibilă pentru a avea succes în depășirea apărării inamicului. Acest lucru le-a permis să utilizeze tactici precum războiul cu tancuri și lupta aeriană, ambele fiind instrumente extrem de eficiente în luptă.
În plus, utilizarea tehnologiei de comunicare a permis forțelor britanice să comunice ordinele mai precis și mai rapid între trupele la distanță. Acest lucru a permis forțelor britanice să coordoneze și să desfășoare mai bine trupele, permițând efectiv o rată de succes mai mare a operațiunilor de luptă.
Mai mult, utilizarea progreselor tehnologice precum mitraliere și arme din plastic de înaltă rezistență, a permis forțelor britanice să aibă un avantaj în ceea ce privește puterea de foc. Acest avantaj a fost esențial în a ajuta forțele britanice să schimbe valul războiului și, în cele din urmă, să aibă succes în înfrângerea forțelor germane.
Economie
Pentru a menține o economie stabilă și durabilă, Marea Britanie a trebuit să se pregătească pentru efectele războiului asupra economiei și asupra oamenilor. S-a estimat că războiul va dura aproximativ trei ani, așa că guvernul a trebuit să fie conștient de cum să susțină puterea economică a țării în această perioadă. Pregătirile au inclus creșterea impozitelor, recrutarea bărbaților pentru serviciul militar și introducerea sistemului de raționalizare.
Pentru a plăti cheltuielile militare, guvernul a emis o serie de împrumuturi de război. S-au împrumutat bani din țări străine pentru a ajuta la finanțarea războiului. Aceste împrumuturi au venit cu anumite condiții care însemnau o dependență economică de țările străine. Acest lucru a slăbit în cele din urmă lira sterlină pe tot parcursul războiului.
În plus, creșterea masivă a cheltuielilor militare a dus la o inflație a prețurilor mărfurilor de bază, ceea ce a însemnat că guvernul a trebuit să adopte o legislație pentru a controla prețurile mărfurilor. Deși acest lucru a reușit să se asigure că există suficientă hrană pentru armată, a dus la o scădere a nivelului de trai al civililor.
Pentru a menține moralul ridicat, guvernul a introdus diverse scheme, cum ar fi obligațiuni de război și timbre de economii. Acestea au ajutat să se asigure că cetățenii au putut investi
